William Blake (n. 28 noiembrie1757 – d. 2 august1827) a fost un poet, vizionar, pictor și tipografenglez. În esență nerecunoscută în timpul vieții sale, opera diversă și profundă a lui William Blake este astăzi considerată esențială și semnificantă atât în istoria poeziei cât și a artelor vizuale.
Într-un sondaj de opinie organizat de BBC în anul 2002, Blake a fost votat al 38-lea pe o listă conținând 100 dintre cei mai importanți britanici ai tuturor timpurilor.[1]
Vincent van Gogh (pronunțat în neerlandeză[vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], n. 30 martie1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictorolandez post-impresionist[1] ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului XIX pentru culorile vii și impactul emoțional. El a suferit de multe boli mintale, boli care au cauzat sinuciderea lui cu un pistol la vâsta de 37 ani.
Van Gogh și-a petrecut maturitatea la Haga, după care a plecat în Anglia. După, el a vrut să devină pastor, la fel ca tatăl său, și, din 1879, a lucrat ca misionar într-o regiune minieră din Belgia. În acest timp el a început să schițeze oameni din comunitatea locală și, în 1885, a pictat prima sa operă de succes, Mâncătorii de cartofi. Paleta lui de atunci conținea tonuri închise. În martie1886, artistul s-a mutat la Paris și a descoperit impresioniștii francezi. Ajunge la Arles și colaborează cu Paul Gauguin. Din cauza nebuniei, Vincent îl atacă pe Paul cu briciul. Gauguin fuge, iar Van Gogh își taie urechea. Artistul se internează la spitalul din Saint-Rémy-de-Provence. Pentru că nu este este sigur de vindecare, Theo, fratele său, îl trimite la doctorul Gachet în Auvers-sur-Oise. Pe 27 iulie Vincent iese să picteze pe câmp. Acolo el se împușcă cu pistolul în piept, iar peste 2 zile moare.
Edgar Degas: Autoportret, 1863 - Museu Calouste Gulbenkian, Lisabona
Edgar Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie1834, Paris - d. 27 septembrie1917, Paris), a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la tematica realistă, pentru care și-a căutat idei în teatrele pariziene, în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepțional de desenator și cu pasiunea pentru obiectele efemere în mișcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas și-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numește realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul și a încercat numeroase tehnici de pictură și grafică. A lăsat după el o moștenire originală și multilaterală, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri și sculpturi.
Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie1840, Paris — d. 5 decembrie1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franța.
Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet voia să picteze. Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte la picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, l-a învățat câteva tehnici ale picturii în 1856. La început artistul nu era deloc de acord cu lucrările facute de Boudin ,dar acesta l-a învățat să deschidă ochii asupra naturii : "... în sfârșit ,ochii mi s-au deschis și am înțeles cu adevărat natura. Am învățat în același timp s-o iubesc ."[necesită citare]
Monet a trebuit să meargă în armată în Algeria. Mătușa sa Lecadre a fost de acord să-l scape de armată, dacă va fi urmat un curs de artă la universitate. El a părăsit armata, dar stilurile de pictură tradițională predate la universitate nu i-au fost pe plac.
Édouard Manet (n. 23 ianuarie1832, Paris – d. 30 aprilie1883, Paris) a fost un pictor francez, precursor al impresionismului. Plecând de la izvorul tradițiilor marilor maeștri, Manet a fost în măsură să lege sugestiile vremurilor vechi cu elementele moderne, fapt pentru care i s-a spus "pictor al zilelor noastre" (Charles Beaudelaire). Creațiile sale au stârnit scandal și indignare, cu toate că Manet n-a dorit niciodată să provoace pe nimeni, a dorit numai să schimbe pictura și s-o reînoiască. Manet a fost ultimul pictor clasic și totodată primul pictor modern. Tablourile lui uimesc și astăzi și ne trezesc interesul, reprezentând astfel o parte incontestabilă a picturii universale.
